Aud că ninge-n munţi.
Dar nu-i ninsoare. Nu, nu-i ninsoare. Fiţi atenţi pe unde călcaţi, căci fulgii aceştia de nea sunt lacrimi.
Sunt lacrimile oilor care presimt destinul crud al mieilor abia înţărcaţi.
Sacrificăm meii.
Omorînd inocenţa, ne vom pansa remuşcările şi coşmarul.
Ucidem cîinii.
Omorînd loialitatea şi devotamentul , ne vom suporta mai uşor trădarea şi laşitatea.
Aud că ninge-n munţi.....
Matilda, asa este...
RăspundețiȘtergereNinge in munti...si noi nici macar nu auzim cu cat zgomot al inocentei se astern fulgii lacrimi...
Ana : îţi mulţumesc, simţi la fel ca mine.
RăspundețiȘtergereCe frumos ai zis-o, Matilda!
RăspundețiȘtergereRenata : mulţumesc, draga mea !
RăspundețiȘtergereE o crima care ne va urmari milenii...
RăspundețiȘtergereZincabeiu : chiar aşa, bine ai spus. După cîte se întîmplă la noi şi în lumea largă...
RăspundețiȘtergere