luni, 11 ianuarie 2010

Traversarea deşertului




 
  
          Beduinul Samir către Ahmed, fiul său :

  • zîmbeşte, ca să înfrîngi deşertul ;
  • roagă-te, ca să înţelegi cu inima ;
  • ascultă, ca să simţi ploaia ;
  • gîndeşte, ca să goneşti spaimele ;
  • fii umil, ca să  iubeşti  iubirea ;
  • ignoră nesfîrşirea nisipului, ca să devii puternic ;
  • ascultă-ţi însoţitorii, ca să învingi setea ;
  • urmează-ţi lumina, ca să alungi şacalii ;
  • urmează-ţi visul, ca să descoperi oaza ;
  • urmează-ţi speranţa,  şi vei  traversa pustiul !

11 comentarii:

Anonim spunea...

Foarte frumos :)

Matilda spunea...

Theodora : :))

nicole spunea...

Sa urmam si noi sfaturile... :)

Matilda spunea...

nicole : ai înţeles corect : de fapt, pentru noi sunt, transmise voalat...

Anonim spunea...

OK, traversăm un deşert portocolaliu şi cuvintele emirului către fiul său, Teo-do-sie pot fi de ajutor.
Nu ştiu cum să postez poze, dar tare aş fi vrut să pun aici poza aceea celebră cu aceeaşi caravană fotografiată de sus, la orele apusului (răsăritului) în aşa fel încât se creea iluzia că umbrele sunt, de fapt cămilele şi
vice-versa.
Adică deşertul, deşi pare un spaţiu deschis, îţi poate juca nişte feste pe care nu le poţi intui, nici dejuca.
Cred că putem găsi comori de înţelepciune şi mai aproape de casă... Avem şi pe-aici nişte sfinţi părinţi grijulii cu neştuitorii lor copiii, nu-i aşa?
Ca să nu mai spun că mie, personal, şacalii îmi sunt foarte simpatici. Ăia adevăraţii, în habitatul lor natural, ca să zic aşa!
Ceea ce n-aş prea spune despre fundamentaliştii
islamici. Nu că beduinii ar fi, dimpotrivă, dar un drăcuşor mă îmboldeşte să mă întreb cum l-am vedea pe acesta privindu-l într-o lumină corespunzătoare? O umbră sau un corp?!
No offence, really! Hai că sunt maliţios, poate din cauza nervozităţii din atmosferă?!
Revin când mă calmez. Sau când găsesc modalitatea de-a posta poze...

Elisa spunea...

Matilda,
inseamna ca mai trebuie sa induram inca 20 de ani prin ....desert?

Anonim spunea...

 CIA DESPRE  "AGENTULUI VOLODEA" TISMANEANU

Despre Tismaneanu mi-a atras atentia DRAGOS MUNTEANU. Afost cel cel mai apropiat prieten si confident. Am lucrat impreuna la un fel de plan Marshal japonez pentru Romania. Profitand de relatiile sotiei, mele (membra a unei influente familii) am pus la cale un urias plan de investitii. Pe langa aspectul economic a existat un puternic aspect politic. Creiarea unor statii de TV particulare si a unei cinematografii sponsorate de Sony, ar fi spart controlul complect al regimului Iliescu asupra mediei. Pentruca mafia comunista se ascundea dupa sloganul "nu ne vindem tara" trebue actionat cu finete si confiidentialitate. Dragos care era atunci Ambasador la ONU mi-a intins un numar de telefon la care sa sun, cand ajung la Bucuresti. Am ajuns cu sotia mea Kiyoko intr-un oras inca traumatizat de venirea minerilor. La telefonul care trebuia sa aranjeze vizita nu a raspuns nimeni. In disperare de cauza am luat legatura cu fostul meu sef de la TV, Neagu Udroiu.(seful
Agerpres)  Acesta a luat legatura cu Bujor Sion asitentul preseditelui.Peste jumate de ora am trecut salutat de soldati de portile Cotrocenilor, nimerind in biroul lui Ion Iliescu. Am prezentat in linii mari proiectul care putea duce prosperitate Romaniei. Au participat un numar de ministrii carora nu le retin numele. Ni sa pus o masina la dispozitie. A fost convocat primarul Capitalei Ciurel care urma sa asigure bunul mers al scurtei vizite. Termiand vizitarea Muzeului Satului am observat din masina in fata casei mele o mare agitatie. Mai de aproape am vazut un grup de persoane in camasa alba, la cravata, avand manecile suflecate. Absolut surprinzator toti aveau topoare in mana. Am reusit sa contactam o vecina care plangand isterizata a anuntat ca  "tovarasii au part cu toporul tot ce era de lemn in casa". Dupa o vizita scurta la Ambasada Japoneza am plecat spre ambasada USA. Am cerut sa vorbesc imediat cu "ofiterul politic". Reprezentantul
C.I.A.la Bucuresti ne-a anuntatat ca ambasada este "bug ".adica plina de microfoane. Pe o zi plouasa ne-am deplasat prin noroi intr-un colt de gradina unde se parea ca nu suntem ascultati.
Am luat jeep-ul ambasadei si ne-am deplasat la Sectia 1 de Politie. Spionul nostru avand mustata si o figura specifica de activist de partid, vorbind romaneste cu accent ardelenesc s-a,adresat hotarat ofiterilor care motaiau pe la  birouri. Tovarasi ce sa intamplat pe Alexandrina 27 ,am auzit ca a avut loc o spargere ? Raspunsul a venit promt "Ni s-a spus sa inchdem ochii.". Ma opressc aici. Ajuns la New York la sediul de 16 etaje (imaginati cati securisti sunt aici) al diplomatiei romanesti. Relatand intamplarea lui Dragos Munteanu ( ambasador la ONU) acesta mi-a spus " Nu cred ca este mana lui Iliescu de si orice este posibil. Probabil si-a bagat nasul TISMANEANU" La sfarsitul conversatiei a scos din sertar copia unui document declasificat al CIA In care se spune " un anume agent pe nume Volodea este infiltrat in randurile emigratiei, actionand printre intelctuali si artisti." Desi au trecut multi ani ma intreb si astazi daca acest Volodea nu este
chiar Vladimir Tismaneanu? Dumneavoastra ce parere aveti?
ATENTIUNE : VOI POSTA ACEST DOCUMENT PE BLOGUL MEU IN DECURSUL SAPTAMANII VIITOARE http://devanewyork.blogspot.com/
http://www.devagallery.com/
Robert Horvath -DEVA CINEAST USA

Matilda spunea...

Toni : am văzut şi eu poza aceea şi mi-a plăcut. Dar aici este vorba despre altfel de pustiu...

Matilda spunea...

Elisa : m-am gîndit la deşertul din noi, cei care avem puterea să-l recunoaştem şi să-l înfrîngem. Pustiul celălalt, din afara noastră, va fi sigur învins cînd vom fi mai uniţi şi mai conştienţi.

alexandru marin spunea...

de primiti cu lepsuitul: http://alexandrumarin.wordpress.com/2010/01/11/chestionar/

:D

Manole spunea...

Hmmm, ma gandesc ce i-a spus beduinul Samir fiului sau sa faca daca-i prins de furtuna de nisip...
Tare as mai vrea sa stiu...

Arhivă blog

Faceți căutări pe acest blog