miercuri, 30 iunie 2010

Teama preşedintelui

        Aţi mai văzut marinar să se teamă de  furia apelor ?  Dar de furia mulţimii...

        Băsescu stă ascuns la Cotroceni şi-şi admiră opera , adică agonia unui popor  al cărui  preşedinte îşi imaginează că este. 
       Mor oameni,  zeci de case sunt luate de ape, chipul României este scăldat în lacrimi, dar frica marinarului este mai presus de orice. Nu-i pasă de nimic, de nimeni. Nici măcar de potop. Doar de propria teamă, vecină cu spaima vînatului urmărit de ogari.  De ogarii din presă. De furia românilor dispreţuiţi de puterea portocalie, sărăciţi şi lăsaţi de izbelişte. 
        Preşedintele nu-şi părăseşte reduta. De acolo,  de sus,  dă ordine,  îşi numeşte  favoriţii în posturi cheie,  clica politică trebuie recompensată, nu-i aşa ?
       Moise de Cotroceni le-a promis românilor că-i traversează deşertul.
       Dar  potopul ?

   

luni, 28 iunie 2010

L-am vizitat pe Klaus Iohannis

     Bine v-am regăsit !

     M-am întors din codrul frate cu românul. Şi mi-am tras un pic sufletul în Sibiu.
     Cunoscătorii spun că urbea sibiană poate fi comparată cu orice oraş din Austria.

      Fostei capitale europene a culturii, Klaus Iohannis i-a adresat o nouă provocare :  Sibiu- capitala europeană a bunelor maniere.  Am convingerea că sibienii vor cîştiga şi de data aceasta. De fapt nici nu le este greu.  Au civilizaţia în sînge şi educaţie.  V-o spune o persoană care se confruntă zilnic cu  bunele maniere din Cetatea lui Bucur.

      Admirînd terasele din centrul vechi, privirea mi-a fost atrasă de o firmă : Biroul europarlamentarului.
      M-am apropiat cu respect şi veneraţie şi am privit pe geam.  Uşa avînd un mare lacăt.  Birou elegant, dichisit şi... pustiu ! Pustiul, ca rezultantă a  politicii portocalii.
      Numele europarlamentarului : Elena Băsescu. 

sâmbătă, 19 iunie 2010

MĂ HAIDUCESC !

                                  Luni părăsesc Bucureştii. Mă retrag în munţi,,  "la mijloc de codru des" .
     Departe de lumea dezlănţuită. Fără internet. Doar cu ciripnet. Fără tocşouri, fără tocuri. 
     Vreau să aud cum respiră pămîntul.  Să stau de vorbă cu vîntul, cu fluturii, cu norii ... Să ascult madrigalul privighetorilor şi-al altor înaripate,  dăruite de cer pămîntului care suntem. 
     Voi  întreba  izvoarele  dacă  le e dor de Eminescu,  adică de sufletul nostru primordial.  Voi îmbrăţişa copacii şi le voi cere iertare pentru cei care au inventatat gaterul.
      Şi mă voi gîndi la voi, prietenii mei.  În linişte şi, poate, puţin altfel....
                                  A şaptea zi mă voi întoarce şi vă voi povesti. Să vă găsesc sănătoşi !

      Imagine : valiovidiu.wordpress

joi, 17 iunie 2010

Mi-am pierdut aniversarea !

      Atît de ancorată, încordată şi enervată de politica băsesciană, încît am uitat de aniversarea ta, dragul meu blog.  Mă poţi ierta ?
     Era o sîmbătă frumoasă şi liniştită, luna iunie a anului de graţie 2009.
     Doamna Lucia Verona, buna şi înţelegătoarea mea profesoară într-ale blogului , şi nu numai   (prietenii ştiu de ce !) ,  a avut o răbdare îngerească, iniţiindu-mă  într-o lume fascinantă. Atehnica, neîndemînatica şi nepriceputa Matilda şi-a deschis blog.  O fi bine, o fi rău ?
     Îmi iubesc blogul, calea mea de evadare spre lume, spre prietenii mei, spre cititorii mei. Şi spre cei pe care îi citesc cu mare plăcere. Nu am cuvintele de mulţumire cuvenite, deci dau vina pe emoţie. E mai simplu, nu ?
   Îmi doresc şi vă doresc să fim sănătoşi şi să trecem împreună peste toate încercările pe care viaţa şi evenimentele ni le hărăzesc. 
   Vă dăruiesc tuturor un buchet de flori luminoase, asemeni speranţelor noastre !

marți, 15 iunie 2010

luni, 14 iunie 2010

Ce-i reproşez eu Guvernului Băsescu - Boc.

 
      Am o listă de nemulţumiri pe care vreau s-o aduc la cunoştinţa executivului :

  •     au mai rămas în ţară cîţiva medici care încă nu-şi caută un post în străinătate ;
  •     programul "Prima Casă" a avut un succes imens,  toţi tinerii şi-au cumpărat case,  falimentînd astfel proprietarii care închiriau apartamente pe cîţiva lei ;
  •     lendofcioisul udrean a umplut litoralul cu nemţi, scandinavi, francezi şi guatemalezi, de nu mai au bieţii români un  loc pe plajă ;
  •    nu  toţi /toate  prietenii /prietenele  domnişoarei EBA  au fost angajaţi /angajate  la Ministerul economiei, ca rampă de lansare spre consulatele din lume ;
  •    bugetarii şi pensionarii au adunat averi imense, din care acum ard de nerăbdare să mai doneze şi statului  din îmbuibarea lor ;
  •     limba şi literatura română nu se studiază în limba maghiară.

       Mai  mai aveţi sesizări ?  Vă rog să le inseraţi în continuare.   Mă angajez să le transmit şefului executivului, cu ocazia marii sărbători a Moţiunii.

sâmbătă, 12 iunie 2010

Traian cel Groaznic

 
   
      Nu mai suntem pe marginea prăpastiei. Suntem în cădere liberă,  la jumătatea distanţei de fundul prăpastiei.   Traian Băsescu  hăhăie pe margine şi se bate cu Poporul, cu  Parlamentul, cu Constituţia, cu Presa, cu Mogulii, cu Bunul-Simţ.  Şi ne împinge mai tare în abis.
     Vai, ce-am scris !
    Trebuie să fiu mai atentă,  ceea ce vă doresc şi vouă,  dragi prieteni.  Elena Udrea tocmai deschide şantierul pentru canalul Bucureşti-Dunăre- Marea Neagră- Oceanul Îngheţat- etc... Doar are bani !  Dar  e nevoie  şi de mînă de lucru  cît mai ieftină, dacă mă înţelegeţi ce vreau să spun...
    Trăim sub spectrul malefic al celor trei Elene : Lupescu, Ceauşescu, Udrea.  Toate trei ajunse în capul statului prin mijlocirea unor dictatori. Pe aia mică şi analfabetă n-o mai pun la socoteală. Deocamdată.
   

miercuri, 9 iunie 2010

După douăzeci de ani. Pregătiri pentru comemorare.

      Imagini de acum 20 de ani.....






                           * * * * *
 
   După douăzeci de ani ...  mineriada lui Băsescu  împotriva poporului român.   
     Se impune o comemorare comună, nu-i aşa ?

     Fără violenţă, fără mineri.  Doar noi şi oamenii politici ai zilei.
     Ghici cine nu vine ?
    

     Imaginea din dreapta : Lilick.  Mulţumesc.
    

    

sâmbătă, 5 iunie 2010

O scrisoare din Gorj

      
        Nea Costache le-a adresat  o scrisoare parlamentarilor gorjeni. Simplă şi cu bun-simţ . Nu cred că distinşii domni îi vor răspunde direct, poate doar prin fapte.  Nu vreau să-i  umbresc optimismul simpaticului nostru prieten.
       Nea Costache ne roagă, considerînd aceasta o leapşă, să facem şi noi acelaşi lucru.
       Mă gîndesc la cîţiva dintre aleşii Bucureştilor :
-  Brânduşa Novac nu s-a remarcat cu nimic în activitatea parlamentară. Se pricepe însă la circării ;
-  Theodor Paleologu s-a remarcat printr-o adulaţie paroxistică a Zeului ;
-  Silviu Prigoană este un remarcabil factor de curăţenie şi fericitul tată al unui tînăr politician promiţător ;
-  Teo Trandafir este reprezentanta maneliştilor în partidul foamei ;
-  Anca Boagiu s-a remarcat prin dorinţa de a-i trage scaunul lui Geoană de sub fund ;
-  despre Elena Udrea mai trebuie să spun ceva ?
        Acestea sunt numai cîteva nume din lungul şir al portocaliilor  omnipotenţi. Pot eu să le cer  lor  să ne privească sincer în ochi şi să ne respecte ?  Pot eu să le amintesc  lor  cîte promisiuni au făcut în campania electorală şi le-au călcat în picioare ? Să le cer să voteze moţiunea de cenzură  generată de mizeria  lor ?
      Mi-e trist şi lehamite, nu mai vreau nici să le rostesc numele. Nu mai vreau decît să-i văd plecaţi acolo unde le este locul bine-meritat : în faţa justiţiei !

      Iar parlamentarilor PSD, PC şi PNL le doresc tot binele din lume şi puterea de a răsturna portocala mucegăită din locul unde s-a cocoţat !


     Aceasta este o leapşă care merge la Lucia Verona, Mădălina Ionescu şi Toni  şi la oricine mai doreşte.

joi, 3 iunie 2010

O întrebare simplă

      Am fost întrebată dacă văd vreo legătură între cele trei imagini.

    

       Să  ne gîndim împreună...

marți, 1 iunie 2010

Mitocani fără frontiere

    Cînd răspund, destul de rar, invitaţiilor la dialog, liderii portocalii sunt din ce în ce mai nervoşi. Aproape isterici.
     Aseară, la emisiunea Gabrielei Vrânceanu-Firea,  "spectacolul" a fost total . Greţos. Cristian Boureanu s-a enervat, a întrerupt pe toată lumea, a ameninţat, s-a înroşit de furie, etc., tot tacîmul cu care ne-au obişnuit oamenii lui Băsescu. Că nu au argumente, că sunt incapabili să se înscrie în parametrii  civilizaţi ai unei discuţii, că sunt incompetenţi şi aroganţi,  că au  creierele spălate, nu mai este o noutate.
    Dar Boureanul a depăşit faza şi a trecut la jigniri. A jignit-o grav, greu,  pe  doamna  Gabi Firea . De neimaginat.  De neiertat.  Prezentatoarea a continuat emisiunea cu profesionalism şi demnitate.  Boureanu care a făcut de rîs animalul al cărui nume îl poartă, n-a înţeles nimic din atitudinea Gabrielei şi a continuat să vocifereze şi să ameninţe. Dacă emisiunea ar fi fost moderată de un bărbat, probabil că boureanul sărea şi la bătaie. De la violenţa verbală pînă la cea fizică mai e doar un pas. Periculos de mic.
    Minunată clasă politică portocalie,  cinste cui te susţine !

Faceți căutări pe acest blog