duminică, 20 ianuarie 2013
Scrisoare bătrînei Doamne
Vă iubesc şi vă respect. Suntem împreună de cînd ne ştim. Am trecut prin momente grele, ne-am sprijinit. Am înţeles că eu trebuie să cedez, fiind mai mică. Mică, dar nu infantilă sau incapabilă ! Este adevărat, am nişte datorii pe care le-au făcut alţii, nişte neica-nimeni pe care i-aţi îmbrăţişat cîndva, dar v-aţi întrebat, măcar o clipă, dacă este bine pentru mine ? Pentru dvs. sigur a fost .
În ultima vreme mă trataţi ca pe un imatur. Îmi spuneţi ce este bine pentru mine, ca şi cum eu, implicată fiind în propria mea viaţă, nu ştiu ce am de făcut. Mai mult, îmi dictaţi o anumită conduită, un anumit mod de trai preferat de dumneavoastră. Care nu mă avantajează. Dar nu vă pasă.
Prea vă amestecaţi în ciorba mea tradiţională, despre care habar n-aveţi ! Nu intră în interesele dvs.
Acum trebuie să vă cer voie ce leuştean să pun în propria ciorbă ? Sau trebuie să-l cumpăr de la dvs ?
Vă rog respectuos să vă vedeţi de dezastrul din propria bucătărie, pe care nu eu l-am declanşat, sunteţi singura răspunzătoare !
Şi să mă mai scutiţi de sfaturi care duc la ruina generală, Doamnă Europă falimentară !
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
19 comentarii:
Cand am inceput sa citesc scrisoarea, m-a dus gandul ca este ceva cu substrat politic in acest continut, si am avut dreptate :) si da, asa este, frumos punctat, sa ne mai lase Doamna in pace, daca nu-i place ciorba noastra, sa nu se mai amestece!!!
Rochii de plumb : mulţumesc pentru aprecieri.
Consider că ne-au subjugat destul, parcă nici otomanii nu erau atît de drastici, precum mai-marii europeni.
Rochii de club : scuze, ţi-am "botezat" puţin blogul... Rămîn datoare un miel, ceva :))
Chiar eram pe punctul de a compătimi o bătrânică, probabil vreo vecină, aşa gândeam la începutul scrisorii:)
Doamna Europă merită o săpuneală zdravănă, ca să se trezească la realitate!
Ifim : bătrînica la care mă refer nu merită compasiune decît din punctul de vedere al locuitorilor săi.
Restul e o mare porcărie !
Săpuneală zici ? Nu cred că-i pasă...
Dacă fiecare şi-ar permite o apreciere verticală ca tine, Doamna asta şi-ar da seama că a trăit mai mul din milă.
Asurzită fiind de gloria aurului pe care l-a adus de peste gârla cea mare, sclerozată de prea multele ceaiuri de la ora cinci luate de prin colonii, ea a uitat că are datoria să fie decentă.
Ea a uitat poate şi de Războiul Opiumului, sau de faptul că la căpătâiul babelor şi moşilor dumneaei stau medici ademeniţi de peste tot din ţările pe care tot ea le-a asus în sapă de lemn.
Draga Matilda, situatia era previzibila din decembrie '89. S-a vazut clar care era interesul.Nu mureau ei de grija noastra, era o naivitate ca te vor accepta ca pe un egal.
Din pacate, oamenii au memoria scurta , ceea ce face ca istoria sa se repete.Am fost ieri la MNAR si-am vazut expozitia Goya "Dezastrele razboiului"...nimic nou.
Asa e cand esti o tara mica sia mai ai si conducatori obedienti !
Eu sunt mandra si fericita ca acesta Batrana Doamna m-a purtat pe btate si mi-a spus cele mai frumoase povesti.
ElZap : aşa este. Acum suntem şi noi o colonie pentru interesele sale. Mai avem cîte ceva prin subsolurile ţării care ar interesa-o !
Zincabeiu : dintotdeauna marile ţări au avut o astfel de atitudine faţă de cele mai mici, mai ales cînd nimeni, nici conducătorii lor nu le-au apărat interesele.
Bravo Batrana Matilda......
Scrii frumos!
Te astept pe la mine http://filmandotherstories.blogspot.se/.
Un an nou fericit iti doresc!
Cristina : mulţumesc pentru apreciere. Încerc să-ţi fac o vizită.
Nu ma luati si pe mine?
vin cu cafeaua si prajitura!
Matilda,
acum un an manifestai pentru Ponta.
A meritat?
Ca roxania simte in gura gustul dezamagirii...
Zincabeiu : cu plăcere, vei fi încîntată !
Iulia : da, sunt convinsă că a meritat ! Trebuie doar să avem puţină răbdare şi înţelegere.
Trimiteți un comentariu