marți, 27 iulie 2010

CIRCUL

 Cineva plîngea-ntr-un flaut,
 cineva murea-ntr-un vers,
 cineva uitase rîsul,
 cineva n-a înţeles.

 Undeva era lumină,
 undeva era doar vis,
 undeva era spectacol,
 undeva sens interzis.

 Cineva plîngea-ntr-un flaut,
 cineva durea-ntr-un gînd,
 cineva era odată,
 cineva era nicicînd.

 Bietul plîns din bietul flaut,
 bietul rîs uitat cu graba,
 biet spectacol de duzină,
 biata viaţă, prea degeaba...

6 comentarii:

Ramona-Sandrina Ilie spunea...

E ca şi un cântec...plăcut, melancolic...trist. Parcă e o rază de soare într-o dimineaţă răcoroasă. Frumoasă Matilda...şi tu şi poezia :).

Să ştii că îmi lipseşti, iar dacă te-am dezamăgit cu ceva îmi pare rău suflet frumos..., chiar îmi pare!

Florin Matei spunea...

Râsu'-plânsu' ne ocupă o bună parte din viaţă, cred că eşti de acord cu mine, Matilda! Frumoase versuri, miros a deşertăciune, a hazard atotputernic...
Aş vrea să citesc şi alte creaţii, abordarea ta pesimistă mi se potriveşte. (Ştii, eu sunt pesimist convins şi declarat)

Matilda spunea...

Sandrina : mulţumesc pentru frumoasele cuvinte.
Nu, tu nu m-ai dezamăgit, eşti aceeaşi bună, sensibilă şi dragă prietenă virtuală. O zi minunată îşi doresc !

Matilda spunea...

Florin Matei : sigur că sunt de acord, viaţa este o piesă compusă din scene vesele şi triste, un carusel uneori ameţitor...

Starea NATIUNII spunea...

Asa e VIATA !

Matilda spunea...

Starea NATIUNII : exact aşa !

Faceți căutări pe acest blog