miercuri, 28 iulie 2010

TRECERE

                                                                         Dlui  Mihail  Sabin

 Totdeauna va exista o uşă
 pe care n-o putem deschide,
 va exista mereu o cale
 pe care n-o putem găsi,
 o dragoste refuzată, un surîs
 şi o lacrimă pe urmele noastre.
 Totdeauna rămîne o întrebare
 al cărei răspuns ne este interzis,
 o taină, un zîmbet, o mirare
 şi o speranţă murită în vis.
 Din anotimpuri pierdute,
 cu iluzii niciodată perene,
 înfrîngeri ne adîncesc pe frunte
 urma fostelor mîngîieri.
 Tot mai trişti, tot mai singuri în noi
 trecem preocupaţi pe lîngă tandreţe,
 pe lîngă viaţă şi pe lîngă moarte
 şi ne îndreptăm hotărîţi
 spre o uşă
 pe care n-o vom putea deschide
 niciodată.

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog